Gres

Am gresit. Ieri credeam ca azi ma asteapta o banala zi imbracata doar in ceva mai multa poleiala ca de obicei. Ochi, glasuri si dans de copii mi-au demonstrat ca am gresit. Mi-au scos veninul amar din suflet si l-au inlocuit cu joc, voie buna si zambet. Multe rasete si amintiri dintr-o copilarie prezenta, a fetitei din suflet care se zbate adesea sa iasa la lumina… si nu poate. Cat soare, cat joc, cata dorinta de a face totul cat mai bine, ce spirit de echipa am intalnit la elevii gazduiti azi! Ce lectii mi-au dat… S-au auzit in Piata hora, oda si, oh, Doamne, valsul… Rasuna pietrele si acum. Pentru fiecare in alt fel, cu siguranta. Cert e ca pentru mine, azi n-a fost Ziua Europei. Ci Ziua Copilului. Inclusiv a Copilului-(m)eu. Fug acu’ sa ma dau cu metroul, sa dansez cu grecii si sa mananc multe bomboane. De data asta, fara urma de regret ori rusine! Melodia e off-topic, dar pe placul sufletului meu: