marți, 1 ianuarie 2019

“Eu domn, tu domn, cine mai mulge vaca?” Din ciclul Cogito: Modestie

Buna ziua, bine ati venit pe la mine. Voi scrie cateva cuvinte despre straturile mandriei in om. In omul care sunt eu. La nivel constient, imi cam cunosc masura calitatilor (nu multe, si nu deosebite) si a defectelor mele, si, impacata mai mult sau mai putin cu suma si felul lor, imi stiu locul: fix intre toti ceilalti. “Copacul, cat de inalt ar creste, tot nu atinge cerul.” Ii respect pe toti ceilalti mai mult decat pe mine. Repet, aceasta la nivel constient. Sa va povestesc cum m-am trezit neplacut surprinsa de propriile-mi ganduri de mandrie, ieri dimineata. Mergeam catre statia de autobuz, la ora 6.50. Abia se luminase. In parcul de vizavi, trei petrecareti, catre mine (aflata la aprox. 20 m de ei): “Fa! Creato!” Mi-am scos infricosata telefonul sa-l sun pe omul meu, sa cheme el politia, daca. (Ok, am scos o data telefonul si l-am sunat si cand ma amusina amenintator un maidanez…) Ii spun ca-s in potential pericol, ca mor de frica, si-i povestesc ce cred ca am auzit a-mi fi strigat aceia. “Mai, dar eu nu sunt creata. Nu cumva or fi spus ca-s grasa?” Dintr-odata, groaza de-a nu fi atacata sau, doamne fereste, violata, parea egala cu aceea de nu ma fi ingrasat fara sa fi sesizat. Nu-i aceasta mandria inconstienta? Am ras de mine insumi, dar am si inteles ca mandria mea are radacini adanci pe care trebuie sa ma lupt mai cu ravna sa le tai. Apropo de modestie, am ales pentru azi din cartea cu proverbe unul care mi-a amintit de niste barbati de prin anii trecuti, din Moldova, cred, napastuiti de inundatii dar prea mandri sa puna si ei umarul alaturi de cei care munceau sa-i ajute. (Am radacini moldovenesti si-i respect pe moldoveni ca pe uruguayeni, chinezi,  si orice alt neam.) “Eu domn, tu domn, cine mai mulge vaca?” Nu suntem, nu putem si nu trebuie sa fim toti “domni”. Ce credeti? Da-mi doua capace Aseara, in bucatarie, vorbeam si eu cu omul meu despre nunta noastra din primavara. Vorbeam fericiti, printre tandreturi. Dar ne vedeam si de treaba. Trebuia sa acopar doua oale, sa le duc la frigider. Mai aproape el de dulap, i le cer: ” Mariane, da-mi si mie doua capace!” Cand am realizat conotatia negativa a acestei expresii, deloc potrivite in acel context, va dati seama rasete si tachinari!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu